primul pas

Ceilalți pași vor veni de la sine sau, în orice caz, sub influența primului pas.

E fraza care stă subliniată cu o linie îngroșată și un semn de exclamare alături,dintr-o carte pe care am citit-o cândva. Înseamnă că era actuală. Am mai adăugat încă un semn de exclamare, adică încă este.

Cât chin pentru un prim pas ai crede, câte căzături ai tras până ai învățat a merge? Dar câte ai ”ocolit” pentru că te-a ținut cineva de mână?
Cât te-au usturat rănile de la genunchi pe care ți le-ai făcut când ai învățat a merge cu bicicleta? Dar cât de repede ți-au trecut pentru că le-a uns cineva cu iod.
Câte lacrimi te-a costat prima buchie în caietul de caligrafie? Dar cât de ușor ți s-a dat mâna după a treia pagină ruptă?
Ce greu a fost când ai avut o dragoste neîmpărtășită? Dar cât te-ai emoționat când ai aflat că cineva te privește cu coada ochiului mai mereu?
Cât de greu ți-a ieșit primul și sincerul te iubesc? Dar cât de frumos și simplu a fost când ai auzit: și eu te iubesc?

Dramaturgii greci, clasici, moderni au optat invariabil pentru tragedie, pentru că despre fericire nu poți să scrii mai multe de trei pagini,și ele de regulă sunt pentru sfârșit.

Ceilalți pași vor veni de la sine, pentru că primul e cel mai greu și mai complicat, și vor fi frumoși...dacă îi vei lăsa tu să fie :)