ностальгия

Eu de când mi-am făcut emailu, al șaptelea la rând, n-am intrat atât de des să-l verific ca în ultimele zile.
Mă înmoi fix ca piceana într-un pahar cu lapte cald când tu aberezi și scrii poate mai multe prostii decât lucruri cu tâlc într-un mesaj dar le faci atât de sincer și naiv.
Toți oameni clasnâie pe care îi știi cel mai probabil nu știu ce să facă cu viața lor.
Tu probabil ești omul cel mai clasnâi pe care îl știu, pentru că nu știi ce să faci cu viața ta și totuși, cum n-ai da, de fiecare dată faci ceva.
Probabil toamna mi-a intrat în oase și eu îmi înșir pe pâine toată nostalgia, la ceaiul cu lămâie merge de minune.
Cто пудов tu ești omul pe care aș vrea să-l întâlnesc în 20 de ani de acum în colo, să te ochesc după geamul unei cafenele sau când îți plimbli câinele, și ciur că dacă ți-aș zice atunci să mergi cu mine la mare ai merge?!
Tu ești, tu trebuie să fii de fiecare dată, altruismul tău trebuie să fie o fântână fără fund pentru că egoismul meu este.

și când cineva îmi spune așa nii dor, hz cum să nu mă gândesc la tine, eu probabil mai ocrotită mă simt doar lângă mama.